D)Venitul personal disponibil (VPD)

Venitul personal disponibil reprezintă totalitatea veniturilor disponibile pentru cheltuieli sau economii aparţinând agenţilor dintr-o economie. Prin urmare, pentru a trece de la PNB la VPD, trebuie făcute următoarele ajustări:

§ guvernul intervine în mod evident în două direcţii: colectarea taxelor şi realizarea plăţilor de transfer. Plăţile de transfer sunt acele piăţi care nu reprezintă compensaţii pentru o activitate productivă curentă. Taxele reduc, iar plăţile de transfer măresc veniturile persoanelor fizice;

§ sectorul afacerilor generează alte comlicaţii: Firmele nu distribuie întregul lor venit către indivizi. Câştigurile reţinute de firme scad ponderea veniturilor individuale în PNB. La rândul lor, firmele efectuează plăţi de transfer către persoanele fizice, astfel mărind venitul lor în raport cu PNB;

§ Nu întregul PNB revine sub formă de venit indivizilor, deoarece o parte a producţiei trebuie păstrată pentru menţinerea capacităţii productive a economiei. Crearea PNB provoacă uzura stocului de capital. Deprecierea sau uzura e măsura acelei părţi de PNB destinată menţinerii capacităţii de producţie a unei economii.

VPD= VP —T = PNB - A- Tind - Venituri reţinute + Tranferuri - T

Tema: Cererea agregată şi oferta agregată

1. Cererea agregată şi componentele ei.

2. Oferta agregată în perioada de lungă şi scurtă durată.

3. Echilibrul dintre cererea agregată şi oferta agregată

4. Cererea agregată şi componentele ei.

Cererea agregată (globală) reprezintă ansamblul cerinţelor solvabile de bunuri şi servicii produse intr- o economie, intr-o perioadă de timp şi la un nivel mediu general al preţurilor acestora. Cererea agregată un model macroeconomic sub formă de curbă care indică relaţia funcţională dintre volumul producţiei naţionale reale pe care consumatorii, guvernul şi firmele doresc şi sunt în stare să-l cumpere la un anumit nivel al preţurilor. Cererea agregată este un indicator agregat ce însumează în sine cererile individuale ale agenţilor economici din economia naţională. Spre deosebire de cererea individuală a unui bun, cererea agregată este un indicator macroeconomic care se înregistrează numai la nivelul economiei naţionale şi include în sine totalitatea cheltuielilor planificate de către agenţii economici din cadrul acestei economii determinate de comportamentele economice respective.

Componentele cererii agregate:

v Consumul individual - cheltuieli pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii, efectuate de către populaţie (menajele)(Ci);

v Investiţiile - venituri alocate şi cheltuite de întreprinderi pentru investiţiile brute(I);

v Achiziţiile guvernamentale - achiziţiile guvernamentale de bunuri de consum şi bunuri investiţionale, pe seama veniturilor bugetare(G);

v Exportul net cheltuielile agenţilor economici străini (in valută) pentru a importa dintr-o anumită ţară, respectiv pentru a plăti exporturile acelei ţări(Xn).

Mărimea cererii agregate este influenţată de nivelul general al preţurilor, care este o medie ponderată a preţurilor tuturor bunurilor materiale şi serviciilor produse intr-o economie.. De asemenea, creşterea nivelului general al preţurilor dintr-o economie va conduce spre o scumpire a bunurilor şi serviciilor produse pe plan intern, comparativ cu cele străine. Ca urmare, consumatorii interni vor avea tendinţa să cumpere mai puţine bunuri economice autohtone, ele fiind relativ mai scumpe faţă de cele străine, cu efecte asupra creşterii importurilor şi scăderii exporturilor de astfel de bunuri. Creşterea nivelului general al preţurilor afectează şi volumul investiţiilor, întrucât dacă presupunem că investiţiile se fac din împrumuturi, creşterea acestui nivel va determina şi mărirea ratei medii a dobânzii, scumpindu-se astfel creditul, cu efecte asupra descurajării investiţiilor, adică a scăderii cererii pentru bunuri de capital. Totodată, sporirea nivelului general al preţurilor va avea ca rezultat şi reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru achiziţionarea de bunuri de consum şi bunuri investiţionale.

Ca=Ci+I+G+Xnet

1) Consumul individual - Pentru consumul individual orice creştere a nivelului preţurilor (considerând că ceilalţi factori nu se modifică),conduce la o micşorare a puterii de cumpărare a banilor, astfel că se va putea cumpăra o cantitate mai mică de bunuri şi servicii cu un venit nominal dat, adică va avea loc o reducere a cererii agregate. Din contră, dacă nivelul preţurilor scade, puterea de cumpărare a veniturilor totale ale menajelor va creşte. Această creştere şi scădere a puterii de cumpărare a veniturilor menajelor se răsfrânge indispensabil asupra consumului lor - parte componentă a cererii agregate. Acţionează aşa-numitul efect de bogăţiecare determină relaţia inversă dintre creşterea nivelului preţurilor şi descreşterea volumului cererii agregate.

2) Investiţiile- Modificarea nivelului preţurilor influenţează şi volumul investiţiilor. Creşterea nivelului preţurilor conduce şi la creşterea ratei (nominale) a dobânzii, iar la rândul ei, creşterea ratei dobânzii conduce la scăderea volumului de investiţii. Tot acest factor face să crească şi preţul păstrării stocurilor de mărfuri. Are Ioc efectul ratei dobânzii. Efectul ratei dobânzii micşorează cererea de investiţii ca parte componentă a cererii agregate odată cu creşterea nivelului preţurilor, prin urmare, micşorează şi cererea agregată. Deci şi pentru această componentă se observă relaţia inversă dintre creşterea nivelului preţurilor şi descreşterea volumului cererii agregate.

3) Achiziţiile guvernamentale- De regulă, achiziţiile guvernamentale sunt exprimate în valoare nominală şi pentru fiecare din este rezervat un articol din legea bugetului. In acest caz, dacă preţurile cresc, achiziţiile guvernamentale reale vor scade. Deci, şi pentru achiziţiile guvernamentale ca parte componentă a cererii agregate este valabilă relaţia inversă dintre nivelul preţurilor şi volumul cererii agregate.

4) Exportul net- De asemenea, creşterea nivelului general al preţurilor dintr-o economie va conduce spre o scumpire a bunurilor şi serviciilor produse pe plan intern, comparativ cu cele străine. Ca urmare, consumatorii interni vor avea tendinţa să cumpere mai puţine bunuri economice autohtone, ele fiind relativ mai scumpe faţă de cele străine, cu efecte asupra creşterii importurilor şi scăderii exporturilor de astfel de bunuri. Prin urmare creşterea preţurilor conduce la o reducere a exportului net care, la rândul lui, conduce la descreşterea cererii agregate. Efectul dat se numeşte efectul achiziţiilor de import care de asemenea determină caracterul descrescând al curbei cererii agregate.

Relaţia existentă între nivelul cererii agregate şi nivelul preţurilor se exprimă cu ajutorul funcţiei cererii agregate, care se reprezintă prin următorul grafic.

Поиск по сайту: